• Non ci sono risultati.

1857 C oll'aggiunta di varie utili Curiosità.

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2022

Condividi "1857 C oll'aggiunta di varie utili Curiosità."

Copied!
8
0
0

Testo completo

(1)

I L

ALMANACCO NAZIONALE

PE L

1857

C o ll'aggiunta di va rie u tili C uriosità.

A n n o I V .

T O R I N O , 1 8 5 7

T IP O G R A F IA D IR . DA P . D E - A G OSTINI V ia della Zecca, N. 23. casa Birago.

(2)

MEIST TOMÀ ’L PA STISSÈ

CA N SSON A Tu rin j ’è un pastissè,

Che fasend ’l so mestè, As vagnava d j q u a ttrin Da c a te s s e pan e vin.

A la fin dij so ses meis A trovava pa gran peis T i r è fora qu aic h l ir e ta P e r ’l fit d’soa b o te g h e ta.

Ma, per fessla a n c o ra mej , J ’è sautaje ant ij cavej D ’am brassè la profession D ’coui c h ’a vendo j pantalon.

As c h e rd y a d’fesse sgnor Negossiand al dì d’lavor E a la festa ancora d’ pi, C om ’a fan ant cousti dì . Ma ’l povr om trop ignorant

Dai ebreo e dai m ercant S ’è ca ta ss e d’bruti rost, Nen però con so pcit cost.

P e r podeje mostrè i dent Ai so neuvi con corrent, E per drit e per travers J ’e toucaje vende al pers.

(3)

Cosa falo chiel anlora

P e r nen vedse a la m a l o r a ? S ’è butà a fè l ’ a r tajo r E ’l domesti e dco ’l brindor.

Ma bin prest nost b on T o m à S ’è veduse d esp ian tà, Con na testa da tupin.

S e n s a credit e quatrin.

P e r boneur l'avia n ’am is, C h ’ a l’ a daje un bon avis, Mac disendje: o p a s tis sè , T o rn a , torna al to mestè . Ma ’l consei l ’a pa piasù

Al nost pover folfotù, Che, dasend na socrolà Die soe spale , as l’è svignà . L ’a duvert peui un bocion

Frequentà da ogni plandron, Dov’as parla d’ogni a f è , D ov’as trata a tut andè.

D a d’gent g ram a e da d’b irban t, Ch’a son fasse protestant P e r le tu ra d’quaich gaze ta , P e r speranssa d’quaich m o je ta : A com e n sa meist T o m à

A sentì dle folairà Da coui certi avocaton Ch'as na treuva a ogni canton.

(4)

A nche chiel dà soe s e ntensse Con d’rason le pi melense E con d’miseri sofism A com bat ’l catechism . P ia part a n t c er te cose

Nen trop giuste e r e l i g i o s e , L a soa testa l’è s cau dà, S o a c on ssien ssa l’è auciocà.

Quindi as fica fin a j ’euj Drint a certi grossi ambreuj D ’ scom u nich e tremende, Che per au tr’a veul pà intende.

Ma sarà gnente scusà P e r la soa temerità,

Mentre a veul esse cristian A la moda dij pagan.

N’autr amis a n c h e codin L ’a veduto una matin

C h ’ l’avia d’euj parej d’un g a t, E cori a com e un mat.

Con bel deuit a l’ a ferm ato, E peui a n c h e in te rro g a to P e r aveje quaich i n d is si, E p re ste je bon ufissi.

Meist T o m à s ’è sgavasase Con le solite g r im a s s e , Calunniand i Vesco e i fra E negand ogni vrità.

(5)

O che scen a! s e n tì un gnoc C h’sensa studi a trincia a toc I gran dogmi d’nostra F ed e, Dij quai l’ è la C e s a erede.

’L so amis lo lassa dì Fin c h’Tom à l ’ avu fi n ì ; Peui ai parla fr a n c a m e n t, C om ’as dis, fora dij dent:

S a s tu nen ch ’ la F e d e sola A l’ è coula che an consola.

E che, an m es a tanti guaj, L ’ è la guida dj m o r ta i ? S a s tu nen c h’ n ostr’ opinion

A peul fene ind ig estion.

S e i volejso da orgoglios F è valeje nostra vos?

Gesù Crist, prima v r ità, L ’à a b b astan sa già parlà;

D isn eu v secoi son la scola D l’ infalibil soa parola.

A la Cesa l’ à prom ess

’L so a g iu t, so spirit stess, E l’à dit c h ’giammai l’infern T a m p r à giù so sant g u ern.

S ó v r a P ietro l’è fondà Cousta Cesa fortu n à , E S a n Pietro viv ancor Ant'i Papa sucessor.

(6)

Mach guardand c ou s ta c a d e n a , Ai veul pà tropa gran pena P e r conosse ’l tribunal C h ’a decid ’l bin e ’l mal.

J opinion a veno e van, Come Tonde dl' O ceà n ; Ma la C es a cam bia mai, A l’à i dogmi sem pre uguai.

A son piene dle soe glorie L e profane e sacre istorie;

Tutti ancontra a coula pe ra I nemis s ’ son rot la cera.

Al p res e n t e anche ant l’avni I vedrouma sem pre d'pi C h ’ a l’è invan voleje urtè Contra ’l trono d’ S a n Pè.

Ah ! pitost statne content De coui santi in seg n am en t, C h’as ricevo bei e fait Come ’l pcit a ciu cia ’l lait.

T 'a s rason, T o m à l’ à d je , S e le cose son parije, Venta bin c h ’i buta s u s t , E c h ’i p ensa un po’ pi giust.

Ma per quant al tem p oral, J ’era trop inans ’l mal.

E T o m à , dop q u a i c h vicenda,

’L pajreu l bsogna ch’a venda.

(7)

S 'è giuntasse u n a frevela E una piaga m aligneta;

L ’ ospidal l’ à piane c u r a ; E c c o l’ultima av e n tura.

A s a rja m e n desgrassià, Quant a l’ anima, Tom à, S ’a ran g e isa bin ardì J so cont prima d’meurì.

Noi almen ans le soe spale Amparouma a s ca n s è d’ fale, Che aj va d’pena a r i p a r è , E che an peulo rovinè.

E fratant ognun che attenda A soa propria facen da Da cristian e c on giudissi S e n s a e rro r e s e n s a vissi.

Così tul sarìa pasià

Drint ai b o rg h e a le s i tà , S e a lasseiso i pastissè D ’fìchè ’l nas an d’ autri afè .

F I N E .

(8)

INDICE

R eal Casa di Savoia . . . . pag.

Distribuzione delle Q uarant' O re . » Feste mobili, ecc... » C a le n d a r io... » Fiere dello S t a t o...»

M e r c a t i... • Tariffa delle m o n e te...»

Valore delle monete estere . . . . » Conseguenze dei buoni principii . » L ’ immagine della M adonna immacolata e Luigi Napoleone imperatore . » La medaglia miracolosa e l'imperatrice

E u g e n i a... » I l sacerdote cattolico e l'armata d’ Oriente » L e Suo re di Carità di San Vincenzo

de P aoli nella guerra d ’ Oriente . » Sentimenti de’ soldati dell’armata d'Oriente» L 'armata sarda nella spedizione d ‘ O -

r i e n t e...»

Sopra alcune superstizioni popolari . » M eist Toma ’ l pastissè . . . . »

3 7 13

15

27 4 2 46 47 48

4 9

5 3 56

6 2 68 79 8 2

122

Riferimenti

Documenti correlati