• Non ci sono risultati.

Et lu pultru poza cum ambundancia passiri i · llocu pitrusu et muntusu , perkì soy menbri si pochanu formari et per fari li ungni plui forti et per usaris

DE INFIRMITATE MURI VEL GELSI ET CURA

4. Et lu pultru poza cum ambundancia passiri i · llocu pitrusu et muntusu , perkì soy menbri si pochanu formari et per fari li ungni plui forti et per usaris

a giri amuntati et pindini et sì nutriki li soy menbri plui forti. 5. Et <non> divi tucarisua matri salvaiu, infini ki avi dui anni, ki purriarsi apriri oy farisi altru mali, et poy per dillectu di sua matripurria muntari et si putissi passiri, ki non muntassi infini ali tri anni, crixiria plui salvu.

____________

4 pindini: ‘pendio’; lessema unicamente attestato in DeclarusXIVM, 58,1: «Declius vi, idest precipicium montis, dirrupu, pendinu» e 101,1 «Acli<vi>tas, idest pindinus»; cfr. infra, IIIb,8

pindinelli. nutriki li soy menbri: cfr. Ruffo I, p. 5: «illius crura fieri meliora propter exercitium

montuum» e dei volgarizzamenti: R2, I.6: «… li ganbi migluri per la forza di lu muntari et di lu dissindiri di lu munti»; De Gregorio, p. 570, 25: «… li soi gambi forti pir lu andari di lu munti»; Marciano, cc. 2v-3r, ll. e 1: «… per lu naxiri in muntagna havirà plui forti et migluri gambi per lu salliri et per lu || xindiri»; H2, c. 45v, l. 17: «… et su<i> gambi forti per lu andari di lu munti».

5 Et <non> divi tucarisua matri: cfr. Ruffo I, pp. 3-4: «Equus praeterea matrem sequatur continue

per congrua pascua et herbosa, donec duorum annorum et non amplius aetatem perficiat; non amplius vero dixi, eo quod, equo annorum duorum transeunte aetatem, naturaliter habet coitum, et deinde si matrem sequetur, ob delectationem coitus naturalis cum matre, aut cum alio jumento quolibet deterioraretur de levi, et in aliqua parte sui corporis facilius posset laedi. Assero tamen quod si in sufficientibus pascuis usque ad aetatem trium annorum equus libertatem haberet per bona pascua sine societate jumentorum, melius et salubrius foret equo; eo quod campis jugiter coutendo, aer et libertas in equi corpore et in membris sunt naturaliter conservantia sanitatem, specialiter crura fiunt munda omnium macularum, et per omnia meliora»; cfr. anche i volgarizzamenti: R2, I. 7-8: «Ma la matri di lu cavallu per nullu modu si cluda di jornu overo di

nocti, azò ki lu figlu sicuta la matri per lu bon pasciri di erba pir dui anni et non plui, ca, passatu lu tempu di dui anni, naturalimenti munta, et cussì sicutiria la matri oy altra jumenta et purriasi guastari ligeramenti. Ma, si putissi stari fini a li tri anni senza iumenta nixuna, plui sanu si tirria, perzò ki in li canpi et in lu ayru dimurandu continuamenti, li menbri si fannu plui forti et plui grossi, e specialimenti li ganbi»; De Gregorio, p. 570, 26-32: «E lu cavallu vaa apressu la matri fini in capu di dui anni, e non plui, kí, si plui tempu sicutassi la matri oi altra iumenta a la quali andassi appressu, guastiriassi in alcuna parti di li soi menbri e danniriassi. E, si lu cavallu liberamenti esti lassatu paxiri fini in capu di li tri anni pir li boni paski di lu munti, li soi menbri stannu sani e li soi gambi diventanu mundi di omni macula, e miglura plui ki si paxissi in campi»; Marciano, c. 3r, ll.1-6: «Et divi istari dui anni con la matri et non plui, perzò ki porria copriri alcuna jumenta et per kistu purria inpegorari, ma si lu cavallu sirrà tinutu senza jumenta fini a li ·iij· anni passirà meglu per li canpi in sua libertà»; H2, c.45(43)v, ll. 20-27: «lu cavallu di la matri perfini a dui anni et non

più, chi si più tempu siquitassi la matri per lu dilectu chi haviria di muntari la matri oy altri jumenti appressu di cui illu andassi, guastariasi in alcuni membri e chi la sua persuna dannariasi. Et si lu cavallu liburu esti lassatu passiri infini di lu capu di tri anni per li boni pascoli di lu munti chiù li so membri sianu sani et li so membri diventanu mundi et amilglura più chi si passissi in campu».

/c. 4r/ [II]

< Comu divi essiri prisu et adomatu > *

1. Dictu dilu ingindrari et dila guardia dilu pultru, est avidiri comu divi

essiri prisu et allazatu et adumatu.

2. Quandu divi essiri allazatu, sia lu lazu dila lana et postu alu collu dilu

pultru suavimenti et cum bonu aiutu et sulicitu, et divi essiri lu tempu tandu friscu oy nibulusu per plui sicurtati dilu pultru.

[IIa]

<Ad domandum>**

1. Et misu lu capistru, sia muratu i·llocu quietu cum cumpagna di altru

cavallu,et sia ligatu inla maniatura, et sia inpasturatu, perzo kì stachi plui sicuru, et aia senpri compagna fini ki sia beni amansatu et sia tuccatu per tucti soy menbri planamenti et non sia infullunitu per non prindiri alcunu vicium; et divisi alczari <ora> l’unu pedi ora l’altru, firenduchili alcuna cosa ki appocu apocu si asicuri et pozassi firrari.

2. Et quandu lu frenu chisirrà misu, inlu primu sia cum meli oy altra cosa

dulchi misu ki sia amicabilimenti lu tengna et richipa tuctavia. ____________

IIa.1 misu] misulu; alczari] alaczari ________________________

IIa.1 alczari <ora> l’unu pedi, ora l’altru: alaczari del ms. è lezione banale; cfr. Ruffo II, p. 5: «Ita quod ad plenum et secure membra sua circum circa tangantur, et specialiter pedes securius

et saepius elevando admodum ferrandi pedes percutiendo»; cfr. anche i volgarizzamenti,R2 II.6:

«Da li many in tali modu si lassa tangiri tuctu, spisialimenti li pedi, livandu ipsi et ferenduli a modu di firrari»; De Gregorio, p. 571, 6-8: «kí pir lu continuu tuccari di li manu fricandu e gratandu pir tutti li soi menbri, specialimenti livanduli li pedi a modu di firrarilu, kí, quandu vinirà a lu tempu ki si ferri, non spaventi lu culpiari di lu firraru»;Marciano, c. 3v, 7-9: «sikì li soi membra securamenti si pozanu toccari et sicuramenti si pozanu levari li pedi et battiri a modu di firrari»; H2 c. 46 (44)v, 9-10 : «cu. lli manu gractandu pir tucti so menbri speciali<menti> livanduli

Documenti correlati