• Non ci sono risultati.

Letteratura e Poesia Divina Commedia Orlando Piccinno

- Cittu, fìju, disse Virgillu, mira la bontà de Diu Signore, ca ulùte have st’anime in luce scincira e pur pagani purtàra divin lume:

locu è qùistu ddhunca mai ete sira.- Ntìsi una uce tunante tutt'acume ca dicìa: - dati onore a quistu pueta lumbardu, Virgiliu: scrisse qual nume ma nun fòe cristianu. Eppuru lieta cantau la storia de soa patria amata e mo' sta cu lli Crandi a quieta meta.- Vidi Omer, Oraziu e Ovidiu e cu grata Cumpagnia ‘u crande cantor Lucanu.

E lu duca:- cu issi stìa e me fòe data eterna sosta, pe' volere arcanu da Diu cangiata a mmie nna fiata sola.

Or m'ha destinatu cu ddaù una manu A tie, Dante! Poi tornu alla scola de quisti Sommi cu crande cervellu ca scrìssera tantu, facendu spola per dare civiltà a quistu e a quellu.- Lu mesciu me presentau a tutti quisti ca me ficera onore gratu e bellu:

jeu nun meritava tali acquisti.

Dissera m'avìane elettu a sestu de lor schera e penzai tra mmie: tristi nun fòra in vita s'a mmie modestu han datu premiu ca nun meritava:

me ntìsi scornu e poi me scùsi lestu.

Rrivamme poi a locu addhunca stava nnu castieddhu nticu cu sette muri ncirchiatu de fussatu chin de bava ca varcamme listessu e cu suturi.

Cu ddhi pueti trasìmme sette porte e finarmente ne ntìseme sicuri.

Vitti nnu campu verde senza morte chin de ggente seria cu gran barba ca me parìan com'anime risorte.

Cuntane radu com quannu ete arba senza fastidiu dar all'àutra ggente ca spesse fiate lu rùsciu nun garba.

Allu duca me vìnne propiu a mente

M aestri in…

c ammino

Letteratura e Poesia

Divina Commedia Orlando Piccinno

cu dimmannu de quiddhi venerandi ca ggiacìane su ddhu verde mpunente.

Me mmusciàu Elettra e tutti i Crandi:

Etture, Enea e Cesar tuttu armatu, Camilla e Pantalea ca dìan cumandi, Latinu cu Lavinia fìia a llatu.

Vidi lu Brutu ca cacciàu Tarquinu, Crezzia, Julia, Marzia mujèr de Catu.

Cornelia ornata, fìja de Scipinu E mamma de li Cracchi. Sulu, a parte, stìa lu forte prence Saladinu.

Me sciucau l'occhiu: vidi Aristarte ssettatu. Foe mesciu de filosufia e ssutta razzu tinìa le scritte carte.

Vinia ggenzatu e li dìne onore, sia avìn gran stìma. Poi Socrate e Pratone li stìne mpressu dicendo: ssignorìa!

E Demócretu. Lu munnu, p'occasione dicia fattu! Diogen, Anassu, Talete, Empeducle, Eraclitu e Zenone.

Poi vidi Dioscur duttore: sapete cull'erva guarìa malati. Vidi Orfeu, Tulliu, Linu e Seneca cui cumpete gnignu. Euclide dottu e Tolumeu, Ippocrate, Avicenna e pur Galenu, Veris, medicu arbu ma nun ebbreu.

Tutte ste menti dèsera armenu tantu presciu ca jeu nun me spettava ca stìne all'infernu, perlumenu!

Nchinàmme li pueti e tiempu passava:

poi ne scìmme nnanti e li lassàmme a locu lor. Stu core li rimembrava

e secutàmme a scìre pe' ddha bailàmme.

M aestri in…

c ammino

Letteratura e Poesia

Divina Commedia Orlando Piccinno

Cantu quintu

Scinnìmme quinci de lu cìrchiu primu a llu secunnu ca ete cchiù ristrettu:

l'infiernu è fattu a mbutu e jeu lu timu.

Nc’era minosse ca nturtíjava' strettu culla cuta nnu spirtu tant'utàte da mbestire sou locu cu cuncettu.

Ddhu mostru, nsomma, dopu ìa cuntate le curpe d'ognunu, mintìa la tàja

destinannu lu circhiu ddhunca cate, senza sbajàre mai mancu nna màja.

Quiddha cuta ngirava tante vote ndi modu ca l'anime poi sparpaja allu giustu locu. Sta fatìa pòte ddhu cane nfernale senza eu bbenta, nquantu l'anime vane a ddhai riccote.

Quannu me vìtte disse: lu Pulenta t'have mannatu cquài? E jeu te trattu, fazzu le cose giuste, nun a sarmenta!

ma lu duca se ncazzau e, comu mattu, li fiee nna strijata tuttu ncotu: - Làssal passare, brutto mentecattu, c'a ttie nun interessa stu divotu ca visita l'infernu pe' mandatu:

lu farà pur cu vegna 'u terremo tu, panza lli fatti toi, can discrazziatu!- Ma or sentiti le dolenti note ca quistu circhiu have reggistratu.

Quistu è locu ca nuddha luce pòte e rùscia com lu mare in tempesta, o maremotu ca ogni navìju scote.

Cinca ccappa equài gnenti li resta ca ven strammulisciatu comu canna sbattuta e risùcata poi alla lesta.

L'anima poi castìma e cchiùi se danna nun se capisce gnenti, e cinca sfida li patimenti c'have nun su' manna.

Castimate o spergiuri, cinca crida sse fazza raggione vene vattutu e s'ode rinfacciar la pecca infida:

M aestri in…

c ammino

Letteratura e Poesia

Divina Commedia Orlando Piccinno

ttocca stescia muttu, oppur curnutu vene numatu, quasi a cumprimentu.

Ci cerca sse scunne vene sbattutu a tutte vanne: ci susu, rutta o sbentu de cquài o de ddhai, senza mai speranza dolor cu nnorca. Ogni palora è jentu!

Comu l'aceddhu peti longa, scanza vulandu e a secuteddha c'in fila stava e timurusu cangia distanza, jeu vitti tante fiamme de candìla sbattute de bufera. - ci su' quiddhe, dissi allu mesciu, ca lu jentu spila? – -Se propiu lu vòi sapere, fica iddhu, la prima è semiramide corrotta ca fòse imperatrice de cuzziddhu..

nquantu cadìu sfrenata e pur sedotta mille fiate, fìce legge propiu mposta sia lecitu tirare ria cundotta.

Sposa a ninu, regnau cussì scumposta ca lassau nume, tant'era venale:

facìa la bbona strìa cu facce tosta e divìnne pesciu poi de un'animale.

Poi cuarda: la secunna ète Didone ca se ccìlse percè peceau cchiù male.

La terza è Cleupatra ca uccisione fice sula. Dopu ven'Elena: rapita tradìu marítu ca pur cu lla raggione scatinàu nna cuerra mal patita.

Quiddhu è Paride e poi Tristanu: la zzia sedusse e lu zziu li llevau la vita, ca ìa seuntare. Tutt'umbre ca razzia fìcera de carne e Diu dispiacira! - Quannu lu duca finìu: - quanta pazzia nc'è allu munnu, dissi, e scincira me paria l'umanità, quantu peccatu!.. - Secutàí: - Mesciu, pesciu de sira nun putìa essere; dimme, jeu guatu ddha coppia ca vula comu lu jentu, stava unita e sicuru nc'è nnu fatu!

Quantu ulìa 11i cuntu nnu mumentu, percè canuscu la lor ria storia d'amore ca li ncustau campusantu. – Comu sia ca ìne capitu, cu gloria se staccàra ddhi doi de la schiera

M aestri in…

c ammino

Letteratura e Poesia

Divina Commedia Orlando Piccinno

e vìnnera pressu nnui a pia memoria, ca parìa ne canuscìne. Sincera Iddha, la Chicca, gentile l'amante ca se numava Paulu. Nna chimera fòe l'amore loru, percè ill'istante fora cclii de lu tristu Malatesta ca l' la surpresi comu rrubbacante.

Dìssera: - Frate, t'imu fatta festa quannu nn'imu ncorti ca si' pueta e canti la sorte nòscia tutta mpesta de sangu. Li versi toi de cupeta suntu, ne cumpatisci ca si' capace e simu cuttenti esser vinutu a meta.

Nui stàm'uniti e nun gudimu pace...- -Jjeu su' nata a Ravenna da sor Guidu spusai nulente percè la cuerra trace ìa cessare, ca sempre facìa stridu tra Ravenna mea e Rímini viulenta, ddhu aggiu pacatu l'urtimu lidu.

Lu sire meu fòe nòbbile Pulenta, fice pe' lu mèju e mme sacrificàu, nun penzannu scattarmi ‘lla turmenta...

sarvàu Ravenna e poi de mie spicciàu.

Lu core meu gentil nun era dispostu pe' cinca de mie lu meju se pijàu:

amai Paulu meu ca nun stìa prupostu e affruntamm'uniti morte caina!

Cussì lu munnu mise le cose a ppostu...

– Sentennu quista triste storia ruina me vìnne lu chiantu e bbasciai la cute penzannu a quiddhi ca l'amor ncatina.

pura allu nfiernu e dissi: - vui mute n'iti passate e sento tenerezza

e chiantu, ca mai riscordu le crute cose vòscie punite cu l'asprezza.

Però nun me sacciu propìu spiecare se ddha tresca se putia scunnir cu pezza d'àutru culure.- rispuser; meu cumpare, nun c'è llu munnu cchiù gran dulore pe' cince penza alle cose care,

specie se rammenta mentre sta more!.

Ma tie, pueta, sai ben ca sulla terra

Amor, ch’a nullo amato amar perdono, mi prese del costui piacer sì forte,

che, come vedi, ancor non m’abbandona.

M aestri in…

c ammino

Letteratura e Poesia

Divina Commedia Orlando Piccinno

raggioni giuste nun tene mai cuntu de' suspiri ca fannu mòver guerra.

Allor tiri nnenti cu amor consuntu sperannu ca nisciunu se ncorge mai l'azzione fiacca mise, in cunfruntu.

nui ìne lette antiche storie e ormai nc'era l'intesa; s'ìa fatta prestu cu rrivamu all'amore propiu a ddhai:

cussì foe. Pèrseme prudenza e lestu Paulu sapìa già quann’ìa vvinìre

e nne amamme penzannu tutto onestu!...- Quannu Frangisca e Paulu lu lor dire cessàra, chíànsera silenti. Pietate ntisi sincera a ddh'infame morire e cadìvi nterra comu mortu cate.

M aestri in…

c ammino

Letteratura e Poesia

Divina Commedia Orlando Piccinno

Cantu sestu

Ci sape quantu stesi senza vita penzannu cu pietà li do' cugnati ca scìne sperti e dimerti, cuntrita l'anima lor pe' ddhu rimorsu a pati.

Ncusciente rrivài alla terza cìrchia:

nòve patenze e àutri turmentatí!

Cchìù ssutta scinni e cchiù divène tirchia l'eterna chiova d'acqua puzzulente, cu nie e fangu e crandine pìrchia.

Lu fiatu stentava e dissi repente: - Povere anime a cquai destinate cu sòffrene in eternu veramente. - Cèrberu mostru, tre ucche fatate, criatu mposta sul pe' turmentare, stia a ddhai crudele, ddhe malate anime cu rranfa e squarta eu bbajare!..

occhi de focu, cu ddha barba sporca paria propiu spingìre a castimare.

Fetor dia l'urtima conza e ddh'orca nun dia pace ai miseri dannati senza riparu e fùsse nna bicorca.

Quannu vìtte nui mmusciàu li spunnati uccùni e ddhe zzanne cussì marvace ca la fame parìa tinìre e sgati.

Lu mesciu meu cu asprezza verace se nchìu li mani de fangu sporcu e lu scettàu furente senza pace.

Ddhu turpe demoniu, ca comu orcoi rraggiava, stese cittu nnu mumentu e ntisi ddh’anime uscanti pe' ddhu porcu, nvoeare nnui a mo' de paraventu.

Chiudìu l'ùcche cu gnutte lu fangu e mme parse ca ìa misu sentimentu.

Passamme scustati, ca nun lu tango ballava cerberu, ma l'onesteppe, sbattennu com'ossessu chin de sangu.

Passàmme susu ddhe conche malleppe cu l'osse mei dulenti tutte quante, ca poi dispiazze propiu ci lu seppe e pur lu stommacheddhu stia vacante.

M aestri in…

c ammino

Documenti correlati