decea sima
LOTERA .
3
82
al sulalea, a sula il centesimo, la cente
sima
al mielea, a mia, ecc . il millesimo , la mille . sima , ecc .
Si può anche dire :
cel d'únlaiu , cea d'in- il primo, la prima
tâia
cel d’al doilea , cea d'a il secondo , la seconda
doua
cel d’al treilea, cea d'a il terzo , la terza, ecc.
trea , ecc .
$ 49. Modo d'indicare le date .
Per indicare le date del mese si usano in r'u
meno i numeri cardinali eccetto che per il primo : ûntâiu Septembrie 1891. 2 Januarie 1892 , ov vero la ântâiu Septembrie 1891 e în 2 Janua
rië 1892.
L'espressione otto giorni fa , un mese fa si traduce : acum opt dile , acum o lună : El a plecat acum opt dile.
La frase oggi otto , oggi quindici si traduce : astă-dă peste opt dile, peste cinci -spre -decă dile .
NUMERI COLLETTIVI. (Numerile colective .)
$ 50. Sono!:
o perechie, un pajo vro decī, una decina douě perechie, due paja o duzină, una dozzina
83
wo sulă , un centinajo oo semi-cuzina , una
vr'o mie , un migliajo mezza dozzina NUMERI AUMENTATII. ( Vunerile auginentative .)
$ 51. Sono :
simplu , semplice însésit ( dle sese ori) se clublu , îndoit, doppio stuplo
triplu , întreit, triplo înséptit , settuplo împătrit, quadruplo înoplit , ottuplo încincit, quintuplo indecit, decuplo
insutit, centuplo
>
NUMERI DISTRIBUTIVI. ( umerile distributive .)
§ 52. Questi indicano le differenti parti d'un
tutto :
câte unul , uno ad uno un sfert, un quarto câte dož, due a due douě ceasuri și jumě jumětatea , la metà tate, due ore e mezzo o jumětale, un mezzo patru ceasuri si un o treime, un terzo sfert, le quattro e un o patrime , un quarto quarto
(fraz.)
NUMERI DI RIPETIZIONE . ( Numerile de repetitiune.)
§ 53. Questi rispondono alla domanda : Quante
volte ? De câte ori ?
o dată, una volta antàia -oră , per la pri
ma volta
de douě-ori, due volte a doua- óră , per la se
conda volta
a treia -óră , per la ter
za volta
de trei -oră, tre volte
NUMERI INDETERMINATI . (Numerile nehotărâte .)
$ 54. Essi accennano un numero totale, la privazione d'ogni numero od una parte indeter
minata .
nică unul , nessuno mulți, molti nică una , nessuna multe , molte
fie -care, ognuno , a mai multă , parecchi unii, cați-va , nisce, al- mai multe , parecchie
cuni
unele , cate- va , nisce, puțin , poco
alcune
toță, tutti mai mult, più
tóte, tutte mai puțin , meno ceva , qualche cosa nimic, niente cine- va , qualcuno nimeni, nessuno
60 .
creat , creato cotropit, riempito a cheltui, spendere zăvor, catenaccio de geabă, inutilmente brósca , serratura aerul, l'aria înapoia, restituire, ren gol, nudo, vuoto dere.
Dumnedeu a creat tótă lumea . Eu am vědut
83
tot orasul. Minuta este a sèse decelea parte a orei, și ora a 24 -a parte din di ; diua este a séptea parte din séptămănă ; săplămână este a 52 - a parte a anului. Acestă persónă a chel tuit de geabă patru cincimi din averca sa . Aerul e cotropit de mii de insecte car sunt invisibile pentru noi . Acestă bróscă este în chisă de douě ori și porla are un zăvor in treit. Dumneder vě va inapoia însutit cea ce retī da . Cati omený ai velut in oras ? Am vědut förte inulti ómeni. Circonferința pamén luluğ (della terra ) este de patru decă milione de chiloinetre. Noi suntem în anul o mie opt sule noue-decă doš. Trei lună fac un sfert
de ani .
61.
fierarul, il fabbro acelasi , lo stesso bunicul, il nonno aceiasi, la stessa
Quanti fabbri ( vi ) sono in questo villaggio ? Vi sono due fabbri , tre calzolai e cinque fale gnami . Ho comperato una dozzina di fazzoletti bianchi, Enrico vuol partire il dodici ottobre . Otto giorni fa sono stata in campagna ( la ţară ).
Sono già le due e un quarto . Oggi otto ho ven
tidue anni . Mi dia un mezzo bicchiere di vino .
Ho già letto tre volte il medesimo libro. Datemi ( un) poco (femm .) ( di ) pane . Voglio partire oggi
-otto alle sei e mezzo . Tuo nonno è più vecchio che mia nonna ; egli ha ottantaquattro anni ed ella non ha ancora settant'anni . La giardiniera ha mandato 3 lire e 25 centesimi a suo figlio che è a ( în ) Parigi . Gennajo è il primo mese dell'anno , settembre il nono , dicembre il duo decimo. Egli vi restituirà il denaro triplicato . Gli allievi vanno alla scuola due a due . Datemi un pajo di stivali.
Fericirea . (La felicità .) –
Ca si un val ? pe mare, Fericirea n'are
0 statornicie ? pe acest pămént;
Ca o stea lucesce,
Cât un vis tråesce ( vive) ,
Şi apoi cu grabă : cade în morment;
Ea e un fulger 4 iute ( veloce ) , Ce lumină plăcute
Vèrsă ș întuneric 5 lasă în urma sa 6 ; Ea e ca o flore,
Care, dacă more
Trage și mirosu -ž ? dulce după ea .
AL . SIHLEANU .
2
Tonda
+ lampo s oscurità 2 costanza 8 fretta
? profumo.
6dopo di sè 7
CAPITOLO SETTIMO .
PRONOMI PERSONALI . ( Pronumele personale .) S 55. Declinazione del pronome personale :
SINGOLARE
1.8 PERSONA 2. & PERSONA
X. eu ( eč) , io tu , tu
G. meu , di me teu (tei ), di te D. mie , a me (mi) ļie, a te (ti )
1. mine, pe mine, me line, pe tine, te ( ti ) (mi)
PLURILE
voi, voi vostru , di voi vouě, a voi ( vi ) pe voi, voi ( vi )
SINGOLARE
N. noi, noi G. nostru, di noi D. nouě, a noi (ci ) A. pe noi, noi (ci )
3.2 PERSONA maschile
N. el, egli G. luč , di lui D. lui, a lui ( gli ) A. pe el, lui ( lo)
femminile
ea , ella
ei, di lei
eč, a lei (le) pe ea, lei (la ). ,
PLURALE
3.4 PERSONA
maschile femminile
N. ei, eglino ele, elleno G. lor, di loro lor , di loro D. lor, a loro ( loro) lor, a loro ( loro) A. pe ei, loro (li ) pe ele, loro ( le )
$ 56. Vi sono dei pronomi personali detti ab breviati che si congiungono ai verbi:
SINGOLARE
1.A PERSONA 2. PERSONA
li , itt, ti
$ 57. Il pronome personale riflessivo corri spondente al sė italiano si adopera soltanto al
dativo ed accusativo ed ha una sola forma pel singolare e pel plurale e pei due generi :
-89
D.1 'st,să isi
A. se
Pel genitivo si può talora usare de sine di sé .
§ 58. Le espressioni io stesso , tu slesso , ecc ., si traducono eu insumă, tu insută e si declinano nel modo seguente :
1. PERSONA SINGOLARE
femminile
eu insămi, io stessa
1
N. noi înșine, noi stessi noi insene, noi stesse
G.
D) , nouě insinc noue insene A. pe noi insine pe noi insene
2. & PERSONA SINGOLARE
N. tu insută , tu stesso
G.
D. ție insuti A. pe tine insuti
lu insăți, tu stessa
tie insåt?
pe tine însăți
Il genitivo che manca alla prima e seconda persona si puó formare con una qualche circonlocuzione,
2.a PERSONA PLURILE
maschile femminile
N. voi insivě, voi stessi voi insěvě, voi stesse
G.
D ) . vouě insivě vouě insevě
A. pe voi înşive pe voi insěvě
3.a PERSONA SINGOLARE
V. el însuşă , egli stesso
G. luč însusi D. lui însusi
.t . pe el însusi
ea însășă, ella stessa
ež însăsi eě însăsă
pe ca însăsă
PLURALE
N. ei insisi, eglino stessi ele insele , elleno stesse
G. lor insisž lor însele D. lor insist lor însele A. pe ei insisă pe ele însele
§ 59. II pronome personale soggetto , come in italiano, non viene generalmente espresso : Sun
tem mäi silitori de căt vož.
Ma nei casi seguenti bisogna assolutamente esprimerlo :
I. Quando diversi soggetti appartengono allo stesso verbo : Eu și tu vom merge la teatru .
II . Quando si vuol far maggiormente risal tare il soggetto stesso : Eu insumi nu cred .
III . Quando la sua assenza potrebbe cau sare ambiguità .
-91
$ 60. In rumeno, civilmente parlando ad al cuno , si adopera la formola Domia - Ta (la tua signoria ) col verbo alla seconda persona del sin golare, ovvero , volendo usare maggior riguardo Domnia - Vóstră colla seconda del plurale . Al genitivo e dativo si ha quindi Domniei - Tale e
Domniež- Vóstre.
§ 61. Si ha pure una forma di cortesia per la terza persona ; invece di far uso del sem plice pronome personale si dice Domnia - Sa o Domnia- Luč pel maschile, Domnia - Ei pel fem minile e Domniile -Lor pel plurale d'ambo i generi.
§ 62. I pronomi personali abbreviati della forma di cortesia della seconda persona plurale sono Vě e Ví al dativo , Vě all'accusativo : Vě
rog să veniţi, vi prego di venire.
62 ..
obiceiul, l'abitudine scirea , la notizia îndărăt, indietro condeiul, la penna spus, dis, detto chemat, chiamato Fratele D - Vostre încă nu mi- a înapoiat ba stonul meu ; nu - i voi mai da nimic. Sora ta are acelasi obicei, ce ' i-am dat nu 'mě mač dă
indărăt. Nu V’am rugat, domnul meu , să ʼmě dată aceste condeie ? Nu Vam spus, dómna mea, că nu e bine a lăuda pe cei lenesī și a
blama pei ceš silitori ? Medicul a venit ; nie 'l vedi D - Ta ? Da , il věd acum . Verisora D) Vostre mi-a scris adi, ii voi respunde maine.
Frații vecinului sunt omeni bună ; Domniile Lor dlaŭ adeseori ( spesso ) baně omenilor celor siraci. Ati primit D -Vostră scrisórea meu ? Da, ilin primito ; Vě voi scrie mâine. Eu V " am vedut pe D - Vóstra , dar D - Vostru nu, m'ati vedut pe mine. ? Ati fost cu aceste per sóne ? Da , domnule , si le -am vorbil. Eu in sumě ti -am adus scirea acestă . Noi înșine am
fost la verisórcle D - Tale. Ei insåsă i-am dat condeiele mele cele scumpe , sper că nui ini le ra perde. Ea însăşi m'a chemat.
1
03 .
a felicita , felicitare a imprumutu , prestare parintii, i genitori pacīnic, pacifico
Vuol Ella prestarmi il suo cavallo ? Non te lo posso ( pot ) prestare, esso è ammalato . Io ri ho venduto un cavallo, ma voi non m'avete an cora dato il denaro. Carlo è arrivato ; l'ha detto Sua sorella . Anche la zia è arrivata ; io stesso
l'ho vista . Voi non m'avete ancora mandato il
mio bastone. A chi ha Ella prestato il suo om 1 Pronome ripetuto per dar maggior forza, d'uso fro quente nel linguaggio famigliare.
93
brello ? L'ho prestato a mio cugino . Lo stesso mio amico ha mangiato le pere. Esse stesse hanno felicitato i loro genitori . Ho dato i libri a lui stesso, non ve l'ha egli detto ? Vi prego di
venire domani coi libri che vostro zio vi ha dato .
Iubirea fiască. ( Amor filiale .)
Un militar , care păzia ( era di guardia ) in naintea unei redute, adormi de oboseală ( stan chezza ) . Pentru acestă greşelă (errore ) , el fu
condamnat la morte de către consiliul de re
sbel . La diua hotărită (fissata ) bielul ( il povero ) militar fu dus la locul de perdare. După ce ajunse aci, cinci militari se puseră numai de cât ( subito ) în front și îndreptară puscile spre dénsul. Ei n'asceptaŭ de cât comanda, ca să dea foc. In acel moment fata condamnalului, în etate de 14 ani , il îmbrățișă strigând : “ Eu voi să mor cu tine , tatăl. ,
Totă ostenela de a o despărți de tatal er fu zadarnică ( inutile ). Atåla iubire de tată făcu pe tótă lumea, care era de fată ( presente ) så verse lacrimi. Generalului chiar ( persino ) i se muie inima , vědénd acestă intemplare ( avvenimento ) . El ceru ( chiese ) pentru acest tată iubit iertare ( perdono) , si Vodă nu in târdie a-i o da audind de cele petrecute (ciò
che era avvenuto )
»
CAPITOLO OTTAVO .
PRONOMI POSSESSIVI. ( Pronumele posesive .)
§ 63. Vi sono due sorta di pronomi posses sivi ; quelli che si usano uniti al sostantivo , e quelli che non vi vanno mai uniti e che hanno relazione ad un nome espresso precedentemente . I primi si dicono possessivi congiuntivi e non ricevono nessun articolo (l'articolo è col nome );
sono :
meu , leu, seu o luč, nostru , vostru , lor ;
mea , ta , sa o ež, nostră, vostră , lor ; mei, tei , sei, nostră, vostră, lor ; mele, tale, sale, nostre, vostre, lor .
$ 64. I possessivi che non vanno congiunti
al sostantivo si chiamano assoluti e si formano
preponendo al possessivo congiuntivo l'articolo improprio al pel maschile singolare, až pel plu rale, a pel femminile singolare, ale pel plurale:
al meŭ , a mea, ar mež, ale mele , ecc.
$ 65. Per esprimere un mio , un tuo , ecc . , si adopera la costruzione dell'esempio seguente :
- 95
Un amic al meu a ple- Un mio amico è andato
cat la Paris a Parigi
64 .
icona, l'immagine , il cămașa , la camicia
quadro ruda, il parente
cheia , la chiave iubesce, ama plăcut, gradevole, gen-, dénsul ( el ), esso
tile dênsa ( ea), essa
Icóna ta e mai frumosă de cât a nóstră . Cheia surorii mele e pe masă ež. Ferestra mea nu e mare ca a ia . Cămasa luč Petru nu e asa frumósă ca căiasa Emilieſ . Unde
að vedut pe mătușa nostra ? In oras. Tatal meu a plecat la Viena . Boul vecinului vostru e în grădina nóstră . In curtea surori mele sunt multi omenī săracă. Care om e amicul leu ? Acesta e amicul meu . Amicit mež sunt
mai credincioşi de cât aš tež. Florile mele sunt mai plăcuie de cât ale tale. A vendut Ferdinand cârțile sale sau ale mele ? El a perdut pe ale sale și pe ale mele. Un rudă al D - Vostre a venit la nož. Tatal iubesce pe
copii sei și acestia iubesc ( amano) pe tatal lor.
El nu cantă pe D - Ta, el canta pe D - Lui. Un servitor al meu a plecat la ţară . Leuil e tare și frumos, dênsul se numesce regele anima
lelor .
4
clima, il clima placerul, il piacere iată, ecco aparţine, appartiene
cât de, quanto cel l'alt , l'altro
Tua cugina non ti ama . Hai veduto la nostra casa o la sua ? Ho veduto la vostra . Di chi :
questo bel giardino ? È del (al ) mio amico . Questa madre cerca suo figlio . Ecco un bell'al bero, quanto belle son le sue pere. A chi ap partiene questo bastone ? Appartiene a me , e l'altro appartiene a mio fratello . Il clima della Rumenia è più freddo del nostro . L'estate ha i suoi piaceri (femm .); l'inverno ha pure (aseme nea ) i suoi . Ho i miei difetti (defectele ) : chi non ha i suoi ? È arrivato un mio cugino . Ab
biamo veduto i vostri amici . PRONOMI DIMOSTRATIVI.
( Pronumele demonstrative.)
§ 66. Adoperati davanti ad un sostantivo, as sumono le forme seguenti:
SINGOLARE
Inaschile
acest, questo acel , quello cel-lalt, l'altro
femminile
acestă, questa acea , quella cea -lalta , l'altra
- 97
PLURALE
maschile femminile
acestě, questi aceste, queste acei, quelli acele, quelle cei-l'alți, gli altri cele- l'alte, le altre
acest amic quest'amico acestă casa questa casa асеі сорії quei fanciulli, ecc .
$ 67. Questi pronomi si declinano secondo il modello segnato al § 39 .
§ 68. Adoperati senza o dopo il sostantivo ( $ 39) assumono le forme seguenti :
SINGOLARE
maschile
acesta, questo, ciò acela, quello
femminile
acesta , questa , ciò aceea, quella
PLURALE
aceslia , questi acestea , queste aceia, quelli acelea, quelle
amicul acesta quest'amico
casa acesta questa casa , ecc ..
§ 69. Quando la proposizione italiana comin cia col verbo essere alla terza persona , si usa farla precedere in rumeno dal pronome acesta : Acesta este o idee frumosă ; acesta e bine. Ė
una bella idea ;; è bene .
LOVERA . 7
Nel linguaggio ordinario invece di acesta si adopera la forma abbreviata asta ( åsta) .
$ 70. Colui che , colei che si traducono per acela care, accea care ovvero cel ce, ceea ce .
66 .
săgeata , la freccia departe , lontano (av clopotniţa , il campanile verbio)
lumina, la luce a străluci, splendere copilăria , la fanciul- printre, fra
lezza viteaz, prode
Eu am dat cărțile, hârtia si condeiele mele lui Enric cel silitor. Vedeți nu departe de acest drum mare , la piciorul acestu deal , aceste case albe cari strălucesc printre arborī și săgeata ascutită (acuta ) a acestei clopotniţe.
In acest sat am vedut lumina dilež. Aceste flori și aceslē arbori sunt arborii și florile